Biblioteca FFDC

CENTRULINTERNAŢIONAL PENTRU

ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

“TEHNOECONOMIA EUROPEANĂ”

tehnoeconomiaeuropeanâ“

ACADEMIA DE TEHNOECONOMIE Sl COOPERARE ROMANO - AMERICANA

Bucuresti, Sector 2, Str. Parintele Galeriu, Nr. 6 C,

TeL 021/210.53.57; 021/210.53.58; Fax. 021/210.70.53 wmv.ffdc.ro e-maU: ara@ffdc.ro Autorizată definitivdestatulromân prinsentinţa dvilănr.1981/10.07.1991 (publicată în Monttoml Oficial at României)

FINALIZAREA STUDIILOR UNIVERSITARE DE LICENTA

Examenul de absolvire

Examenul de licentă

-Brosură informaţională-uz intern

EXAMENUL DE ABSOLVIRE

1. INTRODUCERE

Un moment foarte important în pregătirea universitară îl reprezintă finalizarea studiilor. în conformitate cu Legea studiilor universitare 288-2004 şi Legea învăţământului nr.84/1995 republicată 1999, finalizarea studiilor într-o instituţie de învăţământ superior se face cu examen de licenţă. Finalizarea studiilor constă în susţinerea unei lucrări de absolvire (examenul de absolvire) şi promovarea unor probe la discipline de specialitate (examenul de licenţă).

Susţinerea lucrării de diplomă şi aprecierea ei de către comisia de absolvire (minim nota 5) conferă studentului calitatea de absolvent.

Promovarea probelor la disciplinele de specialitate conferă absolventului titlul de licenţiat.

Pînă la susţinerea lucrării de diplomă în faţa comisiei de specialişti, studentul are de străbătut un drum lung şi anevoios pe parcursul căruia întâmpină obstacole şi dificultăţi, pentru ca înfruntându-le, să realizeze în final o lucrare de ţinută universitară.

Toate aceste greutăţi pot fi trecute cu uşurinţă dacă studentul este bine informat şi documentat dar şi dacă ştie să-şi organizeze bine timpul astfel încât cu muncă puţină şi documentare profundă să elaboreze o lucrare complexă ce cu siguranţă se va bucura de aprecierea comisiei.

Comisia va urmări în principal modul elegant de elaborare a lucrării, conţinutul lucrării, originalitatea acesteia, felul în care studentul o prezintă şi nu în ultimul rând bibliografia din care studentul s-a documentat.

1.1. Lucrarea de absolvire la încheierea studiilor universitare, marchează finalul unei perioade de instruire profesională şi în acelaşi timp deschide perspectiva aplicării în practică a cunoştinţelor însuşite în timpul studiilor. Ea ilustrează măsura în care absolventul şi-a însuşit cunoştinţele în timpul facultăţii, şi-a format un limbaj specific meseriei pe care o va urma cu competenţă şi profesionalism.

Examenul de absolvire şi examenul de licenţă arată performanţele obţinute de studenţi în pregătirea teoretică.

Pe scurt, aceste examene demonstrează cunoştinţe, clarviziune, perspicacitate, aptitudini, spirit creativ, abilităţi.

2. NOŢIUNI GENERALE- Opţiunea asupra domeniului (sferei, sectorului, subsectorului) de activitate care va fi cercetat şi studiat în vederea elaborării lucării de absolvire (diplomă).

Alegerea domeniului pare un pas uşor, în realitate este un act de ” talent şi răspundere” al autorului pentru că de acest pas vor depinde celelalte etape şi în final “valoarea” lucrării elaborate.

Stabilirea domeniului nu trebuie făcută la întâmplare sau sub influenţa altor persoane care nu cunosc bine situaţia şi aptitudinile autorului.

Sfaturi de genul: “ocupă-te de domeniul X pentru că este uşor” sau ” nu e bine să alegi sectorul Y pentru că eu am ales sectorul Z şi este complicat” nu sunt de natură să direcţioneze acţiunea autorului pe drumul cel mai bun.

Cum alegeţi domeniul ?

> Domeniul ales trebuie să aibă o stârsă legătură cu specializarea absolventului

> Din domeniul ales este bine ca autorul să aleagă acel segment care se apropie cel mai mult de cunoştinţele sale generale şi de specialitatea de care se simte atras

> Sfera de activităţi pentru care optează autorul trebuie să ” aibă viitor”

> In domeniul ales trebuie să deţină informaţii şi posibilitate de documentare.
Alegerea temei pentru lucrarea de diplomă

După fixarea domeniului, următorul pas este alegerea temei care va constitui subiectul lucrării.

Tema de lucrare va fi aleasă fie din lista orientativă de teme pusă la dispoziţei de Universitate, fie la alegerea simplă a autorului.

Opţiunea studentului pentru o anumită temă se face din timp, pentru a avea posibilitatea documentării şi strângerii materialului bibliografic.

După alegerea temelor pentru lucrarea de absolvire şi alcătuirea lucrării, studenţii încep tehnoredactarea lucrării (fie la maşina de scris, fie la calculator). Nu se admit lucrări de diplomă scrise de mână.

Documentarea

Punctul de pornire în realizarea lucrării de diplomă este documentarea. Această documentare se efectuează pe două planuri sau direcţii: teoretic şi practic.

Documentarea teoretică constă în studierea unei bibliografii corespunzătoare domeniului ales şi a temei de cercetare.

Studiul bibliografiei cuprinde cărţi, manuale, enciclopedii, lexicoane, dar şi studii şi articole publicate în periodice reprezentative, inclusiv din alte ţări, care conţin informaţii cu caracter teoretic, doctrinar sau istoric asupra problemelor cercetate.

Pe lângă aceste lucrări trebuie studiată şi literatura juridică, pentru cunoaşterea ei şi încadrarea cercetării în prevederile legislative-normative cu privire la domeniul ales.

în afara documentaţiei teoretice se include şi studiul bibliografiei de specialitate. Această bibliografie este reprezentată de cursuri, manuale de specialitate, monografii, analize, culegeri de studiu, buletine statistice şi informative. Aceste materiale se gâsesc de regulă la bibliotecile specializate.

Documentarea practică vizează cunoaşterea fenomenelor aşa cum se prezintă ele în viaţa reală.

Un sprijin foarte important în elaborarea lucrării poate primi studentul din partea conducerii şi personalului unităţii investigate.

Documentarea practică se realizează, în principiu, pe teren (de preferinţă în timpul practicii) prin diverse metode a căror aplicare depinde de obiectivele urmărite.

Documentarea pe teren trebuie să includă aspecte tehnice, organizatorice, managementul, circuitul informaţional, latura financiară, inclusiv relaţiile interumane.

Culegerea de date informative din unităţi se face prin înscrierea în formulare anume întocmite, fixarea unor imagini pe filme foto sau diapozitive, înregistrarea unor interviuri, copierea unor documente, astfel încât prelucrarea ulterioară să poată fi realizată fâră mari dificultăţi.

Pentru studenţii care lucrează, organizarea muncii de documentare apare mult mai simplă. In documentarea practică ei sunt deja iniţiaţi, contactul cu fenomenele reale concrete fiind deja realizat mai mult sau mai puţin.

Informaţiile şi materialul concret ales vor fi prelucrate, sistematizate, prezentarea lor în lucrare fiind fâcută într-o formă logică.

Cu cât studentul este mai talentat din acest punct de vedere, cu atât conţinutul lucrării va fi mai valoros, iar argumentarea mai convigătoare.

Studenţii care au tendinţa de a îngloba în lucrare materialele brute sau copiate, reuşesc doar să încarce lucrarea fără a prezenta note de originalitate şi interpretare a informaţiilor culese, lucrare ce nu se va bucura de apreciarea comisiei.

Se bucură de o largă apreciere folosirea originalităţii, a cuvintelor proprii, tabelelor, schemelor, graficelor, figurilor, fotografiilor, hărţilor, schiţelor, monografiilor. Este bine ca autorul să se oprească la cele care arată contribuţia lui personală.

Se va evita abuzul de tabele şi alte instrumente ce întrerup exagerat textul şi argumentaţia autorului.

Tehnoredactarea lucrării

Lucrarea de diplomă se redactează într-o formă cât mai elegantâ şi numai după ce autorul este convins că, conţinutul lucrării a tratat integral tema aleasă.

Redactarea unei lucrări se face de regulă la calculator, la două rânduri, cu litere citeţe. Fiecare capitol începe din capul unei pagini noi, iar numărul de pagini al unei lucrări trebuie să fie minim 80 - maxim 150 pagini. Se vor evidenţia cu litere distincte titlurile capitolelor şi subcapitolelor.

în general, indiferent de temă, structura lucrării de absolvire cuprinde:

> Capitolul introductiv - în care se arată imporanţa temei şi motivaţia alegerii ei. Aici se pot prezenta şi punctele de vedere existente în literatură în legătură cu tema cercetată

> Două până la patru capitole în care autorul dezvoltă conţinutul temei, prezintă rezultatele documentării, argumente şi soluţii propuse

De regulă, fiecare capitol va fi structurat pe subcapitole, paragrafe, subparagrafe, după cum impun nevoile redactării.

Titlul capitolelor şi subcapitolelor trebuie să fie în concordanţă cu conţinutul lor.

Cea mai mare parte a capitolelor trebuie consacrate prezentării obiectivelor urmărite şi propunerilor proprii.

în final autorul precizează lista bibliografică, anexele şi cuprinsul lucrării.

Stilul lucrării trebuie să fie cursiv, sobru, concis, lipsit de repetări inutile.

Acurateţea în exprimare, originalitatea, grija ca formulările să nu altereze mesajul temei sau subiectul ales, sunt reguli de prim ordin care trebuie riguros respectate.

Se pot folosi citate, dar în această situaţie prezenţa lor va fi marcată de ghilimele, menţionându-se în josul paginii sursa lor (autorul, titlul lucrării, ediţia, pagina).

De reţinut că abuzul de citate nu este o notă bună pentru autor, originalitatea lucrării şi personalitatea ideilor exprimate fiind umbrite.

Pentru a susţine afirmaţiile, autorul poate recurge la grafice şi ilustraţii.

Toate materialele iiustrative vor fi numerotate, vor avea un titlu scurt, care să reflecte conţinutul lor şi să fie însoţite de explicaţii.

Pregătirea lucrării pentru susţinerea în comiste

Tema aleasă de student pentru alcătuirea lucrării de diplomă va fi repartizată de Univeresitate spre coordonare unui cadru didactic al cărui nume va fi comunicat studentului.Va fi comunicat studentului si modul in care va putea lua legatura cu cadrul didactic coordonator în vederea alcătuirii lucrării de diplomă.Cadrul didactic coordonator este cel ce îşi dă acordul pentru ca lucrarea să fie susţinută în faţa comisiei de absolvire.

După ce cadrul didactic comunică studentului că lucrarea este bună se trece la tehnoredactarea ei. După încheierea tehnoredactării lucrării, autorul trece la pregătirea acesteia pentru susţinerea în faţa comisiei.

In acest scop el trebuie să realizeze:

> Multiplicarea ei în două exemplare (unul se trimite la secretariat cu cel puţin o lună înaintea examenului de absolvire, cel de-al doilea rămâne proprietatea studentului - după care se face recapitularea)

> Copertarea lucrării şi înscrierea pe copertă a textelor din anexa prezentată mai jos

LUCRARE DE DIPLOMA

Autor

Coperta poate fi cartonată sau din material plastic cu spirală.

Prima pagină a lucrării conţine denumirea Universităţii (antet), numele autorului, tema lucrării, numele profesorului coordonator

lnternationalâ Deschisâ “Tehfloeconomia Europeanâ” Academia de Tehnoeconomie si Cooperare Româno - Araericanâ

: iTKVîs^LiitîiNrW.Ttl 211; <157 !’».</<(,. Tri ru llOTaJr

LUCRARE DE DIPLOMA
Tema :___________

Autor _ Coordonator..

De asemenea, autorul(studentul) alcătuieşte un scurt rezumat al lucrării (maxim 3 pagini) în care pune accent pe problemele principale cuprinse în lucrare şi va evidenţia aportul personal.

Acest rezumat se anexează liber la lucrare (nu se capsează sau perforează).

In baza acestui rezumat dar şi al lucrării, profesorul desemnat de Universitate -coordonator al lucrării va întocmi un referat şi va face prezentarea pe scurt a lucrării în cadrul comisiei în ziua susţinerii acesteia de către student.

Pregătirea pentru susţinere implică revederea întregii lucrări.

După întocmirea tuturor formalităţilor, absolventul se poate prezenta la examen (informaţii detaliate privind înscrierea şi achitarea taxei de înscriere veţi primi în timp util).

Susţinerea lucrării în comisie

Membrii comisiei sunt cadre didactice universitare de prestigiu (componenţa comisiei va fi stabilită cu o zi înaintea examenului), ce predau în instituţia noastră dar şi la alte instituţii de stat şi particulare şi vor fi afişaţi la intrarea în sala de examen în dimineaţa susţinerii lucrărilor de diplomă.

Susţinerea constă în prezentarea (de preferinţă liberă ) a lucrării în faţa comisiei (oral).

După prezentarea generală, membrii comisiei pun întrebări cu privire la conţinutul lucrării dar şi întrebări cu privire la domeniul ales.

Susţinerea lucrării în cadrul comisiei durează aproximativ 15-30 minute.

Rezultatul final al susţinerii lucrării de absolvire depinde de conţinutul şi calitatea lucrării, de forma de prezentare, dar în special de calitatea expunerii, care verifică măsura în care autorul cunoaşte şi stăpâneşte întregul conţinut al lucrării.

Studentul trebuie să vorbească tare, clar şi cu un limbaj adecvat domeniului prezentat, să facă dovada că domeniul ales este cunoscut şi în acelaşi timp este pasionat şi de aceea a ales domeniul respectiv.

Aprecierea finală se concretizează în nota pe care o dau membrii comisiei.

Promovarea examenului de absolvire dă dreptul absolventului să se prezinte la probele scrise de la examenul de licenţă.

Schema etapelor

> Alegerea domeniului

> Alegerea temei şi comunicarea acesteia Universităţii

> Cunoaşterea cadrului didactic coordonator

> Identificarea bibliografiei de lucru

> întocmirea planului de cercetare

> Abordarea experimentală - Documentarea - Cercetarea

> Prelucrarea , interpretarea şi formularea textelor principale

> Redactarea materialului în prima formă

> Consultarea cu cadrul didactic coordonator

> Redactarea materialului în forma finală

> Tehnoredactarea

> Pregătirea pentru prezentare, comunicare şi susţinere

Model de structură a lucrării

Introducere

Capitolul 1

Paragraful 1.1.

Subparagraful 1.1.1. Subparagraful 1.1.2.

Capitolul 2

Paragraful 2.1. Paragraful 2.2.

Subparagraful 2.2.1.

Concluzii şi propuneri

Bibliografie

Anexe

Cuprins

Model de listă bibliografică

> Titlul lucrării……………………… , Editura……………. , Bucureşti, anul….

Studii de specialitate

> ………………………………….. , Revista “Dreptul” nr……. , anul….. , pagina

Acte normative

> Legeanr……… /anul…….. privind………. (Monitorul Oficial nr…/anul …)

> Hotărârea Guvernului nr.. ./anul.. privind.. .(Monitorul Oficial. nr.VanuL)

Modele de teme pentru lucrările de diplomă

Aceste modele sunt doar orientative, studentul avînd libertatea de a allege orice altă temă pe care o discută cu profesorul coordonator

Studentul alege tema, o comunică Universităţii, aceasta stabileşte profesorul coordonator şi îi comunică studentului numele şi modalitatea de a lua legătura cu acesta.

Domeniul juridic (Facultatea de DREPT)

1. Adopţia

2. Apărarea dreptului de autor

3. Aplicaţii practice ale portretului robot

4. Aspecte generale privind urmărirea penală

5. Aspecte teoretice şi de practică judiciară privind asistenţa juridică în procesul penal

6. Brevetul de invenţie

7. Cazurile în care ocrotirea părintească nu revine în mod egal ambilor părinţi sau revine numai în parte părinţilor

8. Căile de atac extraordinare

9. Cercetare criminalistică a omorului deosebit de grav

10. Comparaţia între desfacerea şi desfiinţarea căsătoriei

11. Concurenţa comercială. Tipuri de concurenţa. Domenii interzise concurenţei (prin lege sau convenţie), clauze licită şi ilicită de neconcurenţa, intervenţia statului

12. Consideraţii generale privind calea ordinară de atac. Apelurile

13. Constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni

14. Contractul comercial internaţional. Principalele clauze privind constituirea lui, câteva operaţiuni comerciale combinate

15. Contractul de comerţ internaţional. Trăsături. Momentul constituirii

16. Contractul de vânzare comercială internaţională. Elemente şi trăsături distincte : câteva contracte specifice

17. Contractul de vânzare-cumpărare

18. Contractul de vânzare-cumpărare internaţional, elemente de modernitate

19. Conţinutul dreptului de autor

20. Desfacerea căsătoriei

21. Donaţia în dreptul civil român

22. Dreptul de proprietate

23. Dreptul la apărare în cursul urmăririi penale, rolul procurorului în garantarea acestui drept fundamental

24. Efectele căsătoriei

25. Excepţii de procedură în procesul civil

26. Executarea silită

27. Falimentul

28. Fapta ilicită cauzatoare de prejudicii

29. Formarea contractului de comerţ internaţional, momentul perfectării şi executarea lui.

30. Identificarea persoanei după scrisul de mână

31. Incidentele procedurale civile în cursul judecăţii şi actele de dispoziţii ale părţilor prin care se pune capăt judecăţii

32. Lipsirea de libertate în mod nelegal.

33. Mărcile - Dreptul proprietăţii intelectuale

34. Minoritatea în dreptul penal român.

35. Moştenirea testamentară

36. Obligaţia legală de întreţinere a părţilor faţâ de copiii minori

37. Ocrotirea minorului prin părinţi

38. Publicitatea imobiliară. Cartea funciară, registrele de transcripţie şi instrucţiuni imobiliare, cadastrul funciar

39. Raportul juridic de comerţ internaţional, raport ce aparţine unui circuit mondial de valori şi cunoştinţe ce tinde spre 360 grade

40. Recunoaşterea paternităţii copilului din afara căsătoriei

41. Reguli privind ascultarea părţii vătămate

42. Rezerva succesorală

43. Rolul şi importanţa managementului în comerţul internaţional

44. Tactica ascultării părţii vătămate

45. Tentativa

46. Traficul de stupefiante

47. Vătămarea corporală gravă

48. Istoria comparată a Dreptului ca ştiinţă.

49. Originea Dreptului în lumina istoriei comparate.

50. Antonomia dintre Bine şi Rău în istoria comparată a dreptului.

51. Structurilejuridice primitive.

52. Trecerea de la trib la stat în lumina istoriei comparate a dreptului.

53. Sistemul de Drept al vechilor egipteni.

54. Sistemul de Drept asiro-babilonian.

55. Sistemul de Drept al vechilor inzi.

56. Sistemul de Drept al vechilor evrei.

57. Evoluţia Dreptului în Grecia antică.

58. Sistemul Dreptului roman şi importanţa sa.

59. Sclavajul în antichitate.

60. De la justiţia privată la justiţia statală în evoluţia Dreptului.

61. Gândirea juridică în lumea antică.

62. Sistemul de Drept bizantin.

63. Dreptul medieval francez şi evoluţia sa.

64. Sistemul de Drept arab.

65. Sistemele de Drept medieval în ţările slave.

66. Gândirea juridică în evul mediu.

67. Marile sisteme de Drept în epocile modernă şi contemporană.

68. Principalele concepţii juridice în epoca modernă şi contemporană.

69. Continuitatea şi discontinuitate în evoluţia sistemelor de Drept.

70. Evoluţia familiei în dezvoltarea juridică a omenirii.

71. Evoluţia tipurilor de proprietate în dezvoltarea istorică.

72. Raporturile dintre Drept şi Morală în istoria comparată.

73. Raporturile dintre Drept şi Religie în istoria comparată.

74. Drepturile omului în evoluţia lor istorică.

75. Perenitatea Dreptului în lumina istoriei comparate.

76. Dreptul şi pedagogia - ştiinţe care studiază şi formează personalitatea umană.

77. Dialectica - program legislativ, politică legislativă, pedagogie juridică.

78. Dreptul, politica, morala, arta, ştiinţa - forme ale conştiinţei sociale; interrelaţia lor şi dinamica societăţii; valenţele lor educative şi integrarea omului în viaţă.

79. Educarea juridică şi natura umană, justiţia educaţiei.

80. Particularităţile procesului de educaţie juridică.

81. Cunoaşterea şi competenţaîn educaţiajuridică.

82. Cultura juridică de masă, componentă a culturii generale.

83. Educatorul juridic - personalitatea sa. Personalitatea pedagogului de ieri şi de azi.

84. Percepte latine în domeniul educaţiei juridice, actualitatea şi contemporaneitatea.

85. Justiţia- studii şi cercetări. Analiză de caz.

86. Conştiinţa juridică, principii şi metode de educaţie juridică implicate în realizarea echilibrului uman.

87. Conflicte între generaţii şi implicaţii educaţionale. Rolul factorilor educativi- familie, şcoală, societate- în remedierea lor.

88. Modalităţi de combatere şi asanare a mediilor rău famate- rolul educativ al instituţiilor de educare a delicvenţei juvenile.

89. Privarea de libertate, climatul educativ al puşcăriaşilor. Cooperarea pedagogilor,
psihologilor, sociologilor cu comandantul puşcăriilor şi exersarea unei educaţii juridice
eficiente.

Domeniul economic (Facultatea de Ştiinţe Economice şi Facultatea de Contabilitate)

1. Acreditivul documentar

2. Acreditivul şi incassoul documentare - principalele mijloace în decontările internaţionale

3. Analiza comparativă a bilanţului patrimonial şi a bilanţului funcţional. Analiza bilanţului la sfîrşit de an.

4. Analiza critică a creditării în cadrul procesului investiţional

5. Analiza financiară a activităţii bancare pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierderi

6. Căi de finanţare a necesarului de capital

7. Cercetarea directă de marketing

8. Ciclul de viaţă al produselor

9. Consideraţii ale sistemului bancar românesc

10. Contabilitatea financiară a furnizorilor şi a clienţilor

11. Contabilitatea financiară a stocurilor de materiale şi produse finite

12. Contracte comerciale: de concesiune, de franchising, contractul de licenţă know-how şi contractul de consulting - engineering. Caractere şi trăsături de modernitate şi actualitate

13. Creditul

14. Creditul agricol şi rolul lui în dezvoltarea economică a României

15. Creditul bancar- factor determinant în dezvoltarea economiei de piaţă

16. Creşterea eficienţei economice în telecomunicaţii prin îmbunătăţirea activităţii de întreţinere şi promovare a investiţiilor pe exemple din direcţia de telecomunicaţii Bucureşti

17. Creşterea eficienţei economice în telecomunicaţii prin îmbunătăţirea organizării şi introducerii tehnicii digitale la Direcţia de telecomunicaţii…………………………………

18. Dezechilibre fmanciar-monetare şi piaţa de capital

19. Garanţii şi garanţi în schimburile internaţionale

20. Imbunătăţirea organizării şi introducerea tehnicii digitale, căi de creştere a eficienţei economice în telecomunicaţii, cu exemplificare la Direcţia de telecomunicaţii

21. îmbunătăţirea organizării şi tehnologia digitală, căi de creştere a eficienţei economice în telecomunicaţii pe ex. jud. X

22. Managementul în sectorul financiar-bancar

23. Managementul creditării, finanţării şi procesul investiţional în agricultură

24. Municipiul BUCUREŞTI-contribuţii de geografie aturismului

25. Organizarea contabilităţii de gestiune

26. Organizarea sistemului contabilităţii financiare a colectării, delimitarea în timp şi decontării cheltuielilor şi veniturilor în unităţile economice

27. Particularităţile contabilizării TVA la agenţii economici din turism

28. Piaţa de capital - analiza sintetică de piaţă

29. Piaţa de capitaluri

30. Piaţa liberă. Practica marilor pieţe, rolul şi importanţa bursei. Trăsăturile şi specificul bursei în cadrul economiei şi circuitului simbolic

31. Piaţa muncii şi şomajul

32. Politica de preţ

33. Politica de produs

34. Politica de distribuţie

35. Cercetarea de piaţâ

36. Politici fiscale

37. Provizioanele în contabilitatea societăţilor comerciale

38. Recrutarea, selecţia şi încadrarea personalului în cadrul SC….

39. Riscul bancar şi garanţiile materiale

40. Sistemul bancar în România

41. Sistemul informatic în sistemul bancar

42. Stabilirea, aşezarea, încasarea şi contabilizarea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat către SC

43. Strategia de distribuţie cu referire la piaţa comună

44. Studiu privind elaborarea şi analiza bilanţului contabil

45. Studiul asupra contabilităţii financiaree a cheltuielilor,veniturilor şi rezultatelor activitităţii unitităţilor economice

46. Dreptul, politica, moraia, arta, ştiinţa - forme ale conştiinţei sociale; interrelaţia
lor şi dinamica societăţii; valenţele lor educative şi integrarea omului în viaţă.

45. Probleme de cunoaştere şi justiţie în lumea studenţilor.

46. Cultura juridică de masă, componentă a culturii generale.

47. Conflicte între generaţii şi implicaţii educaţionale. Rolul factorilor educativi-familie, şcoală, societate- în remedierea lor.

48. Modalităţi de combatere şi asanare a mediilor rău famate- rolul educativ al instituţiilor de educare a delicvenţei juvenile.

49. Privarea de libertate, climatul educativ al puşcăriaşilor. Cooperarea pedagogilor, psihologilor, sociologilor cu comandantul puşcăriilor şi exersarea unei educaţii juridice eficiente.

DOCUMENTE NECESARE INSCRIERII LA EXAMENUL DE ABSOLVIRE

l.Fisa tip(de la secretariat)

2.Două fotografii % .

3.Lucrarea de diplomă

4.Adeverinţa şi referatul de prectică(se capsează) în ultimul caiet de

examinare-cel din anul III)

3.Taxa pentru examenul de absolvire 135 EURO (taxa se achită în lei la curs

BNR în ziua plăţii).

Promoverea examenului de absolvire permite studentului să se prezinte la

examenul de licenţă.

Conform Legii învăţămîntului 84/1995 republicată şi Legii studiilor universitare 288/2004 finalizarea studiilor într-o instituţie de învăţămînt superior se face cu examen de licenţă.

EXAMENUL DE LICENTĂ

Examenul de licenţă în Universitatea noastra se desfasoara în două sesiuni Luna iulie şi luna februarie pentru toţi studenţii ( zi, frecvenţă redusă şi F.F.D.C)..La examenul de licenţă se pot prezenta studenţii care au promovat examenul de absolvire în acel an precum şi cei din seriile anterioare care din diferite motive nu s-au prezentat sau nu au promovat examenul de licenţă.

Studenţii proveniţi de la alte instituţii de învăţămînt da stat sau private ale statului pot participa la examenul de licenţă în instituţia noastră doar după susţinerea unor examene de diferenţă.(această măsură măsură este impusă datorită calităţii foarte slabe a procesului instructiv educativ din instituţiile statului şi din cele private ale statului unde corupţia la catedră a atins cote îngrijorătoare)

Examenul de licenţă reprezintă finalizarea studiilor în învâţămîntul superior şi conferă absolventului titlul universitar de licenţiat.

Exigenta sporita a Universităţii noastre pentru pregătirea profesională a studenţilor se înscrie în legislaţia existentă a învăţămîntului răspunzînd astfel necesităţilor economiei românesti în perioada de tranziţie de a-I oferi cadre cu o înaltă pregătire profesională.

Pentru examenul de licenţă s-au stabilit următoarele discipline la care se va sustine examen scris. Ziua şi ora exactă a examenului de licenţă vor fi anunţate în fiecare an cu circa o lună înaintea examenului.

FACULTATEA DISCIPLINE OBLIGATORII

Fac.de Ştiinţe economice 1 .Economie politică

2. Marketing

Fac. de Contabilitate 1 .Economie politică

2. Contabilitate

Fac. de Drept 1. Drept penal

2. Drept civil

Nota minimă de promovare a fiecăruia din cele două examene este 5(cinci). Nepromovarea unuia din cele două examene duce la nepromovarea examenului de licenţă, studentul avînd posibilitatea de a susţine acel examen în oricare din sesiunile ce vor urma.

DOCUMENTE NECESAREINSCRIERIILA EXAMENUL DE LICENŢĂ:

l.Copie dupa adeverinţa de absolvire (sau diploma de absolvire pentru

generaţiile pînă în 1998)

2.Copie după foaia matricolă(se eliberează la absolvire)

3.Fisa tip(de la secretariat)

4.Trei fotografii ²A .

5.Taxa de licenţă (taxa de licenţă reprezintă echivalentul în lei la curs BNR a

135 EURO şi se calculează în ziua achitării acesteia).

6.Dosar plic

Toate aceste documente se depun (sau se trimit) la secretariat cu cel putin 5 zile înaintea examenului.

TEMATICA SI BIBLIOGRAFIA PENTRU EXAMENUL DE LICENTĂ:

ECONOMIE POLITICĂ

l.ECONOMIA DE PIAŢĂ ŞI FORMELE EI. Trăsături generale ale economiei de piaţă contemporane. Aspecte generale ale tranziţiei României la economia de piaţă. Agenţii economici. Fluxurile economice reale şi fluxurile monetare.

2.TEORIA CERERII ŞI A CONSUMATORULUL Legea generală a cererii. Elasticitatea cererii şi tipurile acestora. Calculul economic al consumatorului. Utilitatea economică. Utilitatea marginală descrescîndă. Echilibrul consumatorului. Preferinţele consumatorului. Constrîngerea bugetară.

3.TEORIA OFERTEI ŞI A PRODUCĂTORULUL Legea generală a ofertei. Elasticitatea ofertei. Calculul economic al producătorului. Costul de producţie şi oferta. Pragul rentabilităţii. Profitul. Riscul, incertitudinea şi inovarea. Optimul producătorului. Productivitatea şi formele ei. Privatizarea şi relansarea creşterii producţiei în România.

4.TIPURILE DE PIEŢE ŞI MECANISMELE DE FORMARE A PREŢULUL Concurenţa: rol, căi de desfaşurare. Preţul. Formarea preţului pe piaţa cu concurenţă perfectă. Formarea preţului pe piaţa de oligopol. Monopolul şi preţul de monopol. Politici de preţuri.

5.REZULTATELE MICRO ŞI MACROECONOMICE. Problema agregării rezultatelor economice. Sistemul Conturilor Naţionale şi indicatorii macroeconomici de rezultate.

6.VENITUL, CONSUMUL, INVESTIŢIILE. Venitul: concept, forme, surse, dinamică. Consumul: concept, forme, structură. Legităţi ale evoluţiei consumului. Economiile şi investiţiile. Factori obiectivi şi motivaţiile subiective ale investiţiilor. Multiplicatorul investiţiilor şi acceleratorul consumului.

7.CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ DURABILĂ. FLUCTUAŢIILE ECONOMICE. Delimitări şi forme de exprimare. Factorii şi tipurile creşterii economice. Populaţia şi dezvoltarea economico-socială. Ciclicitatea-trăsătură a dinamicii macroeconomice. Ciclurile economice: tipologie şi caracteristici. Politici şi strategii de dezvoltare durabilă, de atenuare a undelor ciclurilor economice.

8.CUPAREA, PIAŢA MUNCII, SOMAJUL. Resursele de muncă şi problema ocupării lor. Cererea şi oferta de muncă. Analiza economică a pieţei muncii. Natura salariului şi formele acestuia. Salariul nominal şi salariul real. Dinamica salariului: determinări şi tendinţe. Somajul: concept, cauze, forme, amploare. Politici şi instrumente de combatere a somajului şi consecinţele acestuia. Probleme ale ocupării şi ale protecţiei sociale în România.

9. PIAŢA MONETARÂ ŞI PIAŢA CAPITALULUL INFLAŢIA. Moneda şi funcţiile ei naţionale. Masa monetară şi structurile ei. Cererea şi oferta de monedă. Multiplicatorul banilor de cont. Dobînda şi rata dobînzii; factorii acestora. Obiectul pieţei capitalului. Investiţiile în active financiare: motivaţii, randament, risc. Politici monetare şi grade de intensitate. Cauzele şi formele inflaţiei. Consecinţe economice

10. ECHILIBRUL BUGETAR ŞI POLITICA FISCALĂ.
Raportul:eficientă economică-justiţie socială. Marea redistribuire. Bugetul
de stat. Politica veniturilor şi cheltuielilor publice. Fiscalitatea şi politica
fiscală. Multiplicatorul cheltuielilor publice şi multiplicatorul fîscal.

11. ECONOMIILE NAŢIONALE ŞI MEDIUL ECONOMIC INTERNAŢIONAL. Rolul relaţiilor economice externe în dezvoltarea şi cresterea economică: pe termen scurt, pe termen mediu şi pe termen lung. Participarea ţărilor la circuitul economic mondial-factor calitativ al creşterii economice. Principiul avantajului absolut, principiul înzestrării cu factori şi neofactori.

12. REFORMA ECONOMICĂ ÎN ROMÂNIA. Principalele componente ale reformei economice în România. Restructurarea proprietăţii în România. Instituţionalizarea sistemului economic de piaţă al economiei româneşti. Contradicţii şi dezechilibre economice. Costurile sociale ale tranziţiei şi protecţiei sociale. Relansarea economiei româneşti: şanse şi perspective. Problema racordării economiei româneşti la cerinţele pieţei mondiale.

BIBLIOGRAFIE. l.GALBRAITH J.K. -Ştiinta economică şi interesul public, Ed.Politică, Bucureşti,1982

2.GEORGESCU N. -Legea entropiei şi procesul economic, Ed.Politică, 1974

3.KEYNES J.M. -Teoria generala a folosirii mîinii de lucru, a dobinzii şi a

banilor, Ed.Stiintifica, Bucuresti,1970

4.RICARDO DAVID -Despre principiile economiei politice şi impunerii(în opere

alese vol 1) Ed.Academiei Române Bucuresti,1959

5.SMITH ADAM -Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naturii şi cauzele ei.

Ed.Academiei Române, Bucuresti,1959

6.FROIS-ABRAHAM -Economie politică, Ed.Humanitas,Bucuresti, 1994 GILBERT

7.SAMUELSON PAUL-Economics,Ed. a-xxi-a ,McGraw-Hill Book Co,NewYork,1991

8.ERWIN HUTIRA -Economie politica (note de curs),Universitatea Internaţională Deschisă “Tehnoeconomia Europeană”,1998

MARKETING

1. Condiţiile apariţiei şi promovării marketingului; concept şi definire. Obiectivul marketingului. Funcţiile marketingului.

2. Organizarea sistemului informaţional de marketing.

3. Comportamentul consumatorului şi utilizatorului.Modele de comportament.

4. Analiza pieţei. Dimensiunile pieţei. Trasături calitative ale pieţei. Segmentarea pieţei.

5. Cercetarea de piaţă. Metode şi tematică. Surse primare şi secundare. Eşantioane. Sondaje. Intocmirea chestionarului. Cercetarea indirectă de marketing. Studiul de piaţă.

6. Strategii şi politici de marketing. Ciclul de viaţă al produsului. Marketingul mixt.

7. Politica produsului. Politica produselor existente şi a produselor noi. Lansarea pe piaţa a unui nou produs.

8. Politici de preţ. Fixarea preţurilor. Politica preţului înalt. Politica preţului coborît.

9. Politica promoţională şi metodele de promovare.Canalele de comunicare. Publicitatea. Politica mărcii. Marchandisingul. Mixul promoţional. Procesul de comunicatie.

9

10. Politica de distribuţie. Circuitele de distribuţie.
Distribuţia fizică. Rolul şi importanţa distribuţiei.Organizarea şi conducerea activităţii de marketing într-o întreprindere.

11. Metode statistico-matematice aplicate în marketing. Elaborarea unei programe de marketing.

BIBLIOGRAFIE:

l.PAUL STEFANESCU-Bazele marketingului(note de curs),Universitatea

Internaţională Deschisă “Tehnoeconomia Europeană”,1998

2.C.FLORESCU -Marketing, Ed.Marketer, Bucureşti, 1992

3.VASILE MUNTEANU-Bazele marketingului, Ed.Grafix, Iaşi, 1992

4.VALERIA OLTEANU-Coeditie Marketer şi Expert, Bucuresti, 1994 IULIANA CETINA

5.DUMITRU PATRIKE-Marketing industrial-Coeditie Marketer şi

Expert, Bucuresti, 1994

6.1. POPA(coordonator) -Tranzacţii internaţionale-politici-tehnici-

instrumente, Ed.Recif Bucuresti, 1992

7.ENE N. BERKOWITZ ROGER A. KENIY WILIAM KUDELINS-Marketing Second

Edition,Irwin Homewood II 1989 (Biblioteca A.S.E.)

8.CHARLOS KRONE-Marketing internaţional-De Boceweswael-Bruxelles

1992

CONTABILITATE

1. Cadrul conceptual al contabilităţii: patrimoniul, capitalul şi resursele ca obiect al reprezentării contabilităţii; principiile partidei duble (dubla reprezentare şi dubla înregistrare, înregistrarea cronologică şi sistematică; înregistrarea sintetică şi analitică) bilanţul situaţiei patrimoniului (scheme şi modele); contul de profit şi pierdere (scheme şi modele), anexa la bilanţ; principiile contabile general acceptate (sinceritate, entitatea patrimonială, continuitatea activităţii, specializarea exerciţiilor, stabilitatea unităţii monetare, costul istoric, prudenţa, permanenţa metodelor, normalizarea contabilă şi planul de conturi general; tehnici de contabilizare (registrele contabile şi formele de înregistrare contabilă, evaluarea patrimoniului în contabilitate (criterii şi principii, evaluarea la intrare, evaluarea la ieşire, evaluarea la inventar, evaluare la bilanţ)

2. Contabilitatea fmanciară de flux (curentă) privind: capitalul social, rezervele şi diferenţele din reevaluare, subvenţii pentru investiţii, împrumuturile din emisiune de obligaţiuni; imobilizările necorporale; mijloace fixe; titlurile imobilizate (fmanciare); stocurile de materii prime şi materiale; stocurile de mărfuri; stocurile fabricate; furnizorii; clienţii; efectele comerciale; datoriile şi creanţele cu personalul societăţii; T.V.A.; titlurile de plasament; conturile de la banci, inclusiv valori de încasat şi credite bancare pe termen scurt, cheltuieli şi venituri din exploatare; cheltuieli şi venituri fmanciare; cheltuieli şi venituri excepţionale; amortizările şi provizioanele.

Notă: pentru studiu şi raspunsul la examen se vor avea în vedere: definirea structurii patrimoniale; conturile folosite; dezvoltarea în analitic; evaluare şi calcul; metode de contabilizare (daca este cazul); genuri de operaţii şi contabilizarea lor cu exemplificări.

3. Contabilitatea de gestiune: obiectivele şi domeniile contabilităţii; structuri
privind conturile directe şi indirecte, variabile fixe; costul producţiei, costul

perioadei, costul de producţie-costul complet, costul activităţii-costul subactivităţii, prezentarea de principiu (globală) a metodelor de calculaţie a costurilor (globală), faze, comenzi, standard-cost, costurile directe, sistemul de conturi, colectarea cheltuielilor şi calculaţia costurilor

4. Lucrarile contabile de închidere a exerciţiului financiar. Documentele contabile de sinteză: inventarierea patrimoniului; contabilitatea regularizărilor de inventar (amortizări, provizioane, cheltuieli şi venituri înregistrate în avans, variaţia stocurilor, determinarea rezultatului contabil, impozitarea rezultatului, distribuirea profitului, redactarea şi prezentarea bilantului contabil, contul de rezultate cu solduri intermediare, bilantul funcţional, tabloul de fmanţare şi tabloul de trezorerie.

5. Contabilitatea şi inflaţia, analiza raportului contabilitate-inflaţie, metode de contabilizare a variaţiilor de preţ (metoda indexării prin puterea generală de cumparare; metoda costurilor actuale; metoda mixtă sau combinată, relatarea situatiilor flnanciare în conditiile inflatiei.

9 » S

BIBLIOGRAFIE:

l.N.FELEAGA -Contabilitatea financiară, Ed.Economica, Bucuresti

1993-1994

2.M.RISTEA -Contabilitatea societăţilor comerciale, editată de Corpul

Experţilor Contabili şi Contabililor autorizaţi, Bucureşti, 1995

3.M.RISTEA -Noul sistem contabil din România, Ed.Cartimex,

Bucureşti, 1994

4.M.RISTEA Si -Contabilitatea şi fiscalitatea întreprinderii,

COLECTIV Ed.Trib.Economică, 1995

5.GH. CARSTEA SI

CALIN OPREA -Calculaţia costurilor,Edit Didactică si Pedagogică, 1981

6.MINISTERUL FINANŢELOR-Sistemul contabil al agenţilor

economici, Ed. Economica, Bucureşti

7.Reviste de specialitate, 1994-1995 :Finanţe,Credit şi Contabilitate, Revista

Economică, Expertiza contabilă, Economistul,

Adevărul economic, Revista română de contabilitate, Tribuna economică

8.MONITORUL OFICIAL-Legislaţia economico-financiară

DREPT PENAL

Toţi anii de studiu Parte generală, Parte specială, Procedură

(la această disciplină studentul trebuie să-şi însuşească atît modificările legislative din domeniu)

l.PARTEA GENERALĂ

TEMAI Legea penala şi principiile aplicării acesteia în raport cu spaţiul şi în raport cu timpul.

TEMA II Institutia infractiunii

I.Noţiunea de infracţiune şi conţinutul infracţiunii. Pericolul social şi vinovăţia ca trasături esenţiale ale infracţiunii. Conţinutul generic al infracţiunii-A. Latura obiectivă-a) elementul material, b) urmarea imediată, c) legătura de cauzalitate. B. Latura subiectivă-a) elementul subiectiv (vinovăţia) în conţinutul infracţiunii, b) mobilul şi scopul ca elemente ale infracţiunii. C. Condiţii privind obiectul infracţiunii. D. Condiţii privind subiecţii. E. Condiţii privind locul şi timpul săvîrşirii infracţiunii.

TEMA III Instituţia răspunderii penale.

I.Cauzele care înlătură răspunderea penală-amnistia, prescriptia răspunderii penale, lipsa plîngerii prealabile, împăcarea părţilor.

TEMA IV Instituţia pedepsei.

l.Noţiunea, caracterul, scopul, funcţiile şi cadrul pedepselor. 2.Pedepsele principale în dreptul penal român şi principiile executării acestora-detenţiunea (închisoarea) pe viaţă, închisoarea amenda. 3.Pedepsele secundare-pedepsele complementare (interzicerea unor drepturi şi degradarea militară) şi pedepsele accesorii.

4.Determinarea concretă şi individualizarea pedepsei-criteriile generale de individualizare, circumstanţele atenuante, circumstanţele agravante, concursul între cauze de agravare şi atenuare a pedepsei. 5.1ndividualizarea pedepsei sub aspectul executării acesteia-suspendarea condiţionată a executării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, executarea pedepsei la locul de muncă, liberarea condiţionată, executarea pedepsei într-o închisoare militară.

TEMA V Minoritatea faptuitorului în legea penală.

l.Raspunderea penală a minorului şi consecinţele acesteia în dreptul penal

român.

2.Măsurile educative-mustrarea, libertatea supravegheată, intemarea într-un

centru de reeducare, internarea într-un institut medical-educativ.

3.Pedepsele aplicate minorilor şi particularităţile regimului de aplicare şi

executare a acestora.

TEMA VI Măsurile de siguranţă.

l.Noţiunea, scopul şi principiile care guvernează regimul măsurilor de siguranţă în dreptul penal român.

2.Măsuri de siguranţă în special: obligarea la tratament medical, internarea medicală, interzicerea unei flincţii sau profesii, interzicerea de a se afla în anumite localităţi, expulzarea, confiscarea specială.

TEMA VII Inlăturarea executării pedepsei şi a consecinţelor condamnării.

l.Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială-ultrajul contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, încăierarea, asocierea pentru săvîrşirea de infracţiuni.

2.PARTEA SPECIALĂ

TEMA I Infracţiuni contra persoanei

l.Infracţiuni contra vieţii-omorul calificat, omorul deosebit de grav,

pruncuciderea, uciderea din culpă, determinarea sau înlesnirea sinuciderii.

2.Lovirea şi vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii-lovirea sau alte

violenţe, vătamarea corporală gravă, lovirile sau vătămările cauzatoare de

moarte, vătămarea corporală din culpă.

3.1nfracţiuni contra libertăţii persoanei-lipsirea de libertate în mod ilegal,

supunerea la muncă forţată sau obligatorie, violarea de domiciliu,

ameninţarea, şantajul, violarea secretului corespondenţei, divulgarea

secretului profesional.

4.1nfracţiuni privitoare la viaţa sexuală-violul, raportul sexual cu o minoră,

relaţiile homosexuale, incestul.

TEMA II Infracţiuni contra patrimoniului: furtul, furtul calificat, pedepsirea unor furturi la plîngerea prealabilă, tîlhăria şi pirateria, abuzul de încredere, gestiunea frauduloasă, însuşirea bunului găsit, distrugerea, delapidarea, tulburarea de posesie, tăinuirea.

TEMA III Infractiuni contra autoritătii

l.Infracţiuni prevazute în Codul Penal-ofensă adusă unor insemne, ofensă adusă autorităţii, ultrajul, uzurparea de calităţi oficiale, sustragerea sau distrugerea unor înscrisuri, ruperea de sigilii, sustragerea de sub sechestru. 2.1nfracţiuni la regimul frontierei de stat a României (Legea nr.56 din 4 iunie 1992, M.O. nr.126 din 9 iunie 1992) trecerea frauduloasă simplă a frontierei (art.65); trecerea frontierei în scopul sustragerii de la executarea unei pedepse (art.66) ; racolarea şi ajustarea unei persoane în vederea trecerii frauduloase a frontierei (art.67); trecerea frauduloasă calificată a frontierei de stat (art.68).

TEMA IV Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege.

l.Infracţiuni de serviciu sau în legatură cu serviciul-abuzul în serviciu contra intereselor personale, abuzul în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, abuzul în serviciu contra intereselor publice, neglijenţa în serviciu, purtarea abuzivă, neglijenţa în păstrarea secretului de stat, luarea de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenţă (se v-a avea în vedere şi Legea nr.63 din 8 iulie 1992 pentru modificarea şi completarea Codului penal, privind unele fapte de corupţie, M.O. nr.166 din 17 iulie 1992)

2.1nfracţiuni care implică înfăptuirea justiţiei-denunţarea calomnioasă, mărturia mincinoasă, încercarea de a determina marturia mincinoasă, denunţarea unor infracţiuni, omisiunea sesizării organelor juridice, favorizarea infractorului, arestarea nelegala şi cercetarea abuzivă, supunerea la rele tratamente, tortura, represiunea nedreaptă, evadarea, înlesnirea evadării, nerespectarea hotărîrilor judecătoreşti, reţinerea sau distrugerea de înscrisuri.

3.1nfracţiuni contra siguranţei transporturilor.

A.Infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe căile ferate (art.273-276 Cod penal)

B.Infracţiuni contra siguranţei circulaţiei rutiere (art.35 -39 din decretul nr.328/1996 privind circulaţia pe drumurile publice)

C.Infracţiuni contra siguranţei aviaţiei civile (art.107-125 din decretul nr.423/1972)

D.Infracţiuni contra siguranţei navigaţiei civile (art.108-125 din decretul nr.423/1972 privind navigaţia civilă).

4.1nfracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru anumite activităţi reglementată de lege (art.279-280 Cod penal) nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor ( a se vedea şi Decretul nr. 367 din 18 octombrie 1971 ,modificat din 1976 si 1979 privind regimul armelor şi muniţiilor şi materialelor explozibile) , nerespectarea regimului materialelor explozive sau radioactive, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri.

TEMA V Infractiuni de fals

l.Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori.(art.282-285). 2.Falsuri în înscrisuri (art.288-293)

TEMA VI Infracţiuni la regimul stabilit pentru anumite activităţi economice, pentru protecţia consumatorului şi pentru apărarea unor fonduri ale avuţiei naţionale.

l.Infracţiuni la regimul unor activităţi economice prevăzute în Codul penal(art.296-302)-înşelăciunea la măsurătoare, înşelăciunea cu privire la calitatea mărfurilor, divulgarea secretului economic, contrafacerea obiectului unei activităţi, punerea în circulaţie a produselor contrafâcute, concurenţa neloială, nerespectarea dispoziţiilor privind operaţiile de import sau export, deturnarea de fonduri, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduri (art.302 Cod penal) introdus prin Legea nr.88/1992.

2.1nfracţiuni prevazute în legi speciale cu privire la anumite activităţi economice şi la protecţia consumatorului.

A.Infractiuni de concurenta neloiala,prevazuta in art.5 al Legii nr.l 1 din 29 ian.1991 privind combaterea concurentei neloiale (M.O. nr.24 din ian.1991).

B.Infracţiuni la regimul protejării populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, fapte incriminate prin dispoziţia din art.l lit.l-p din LEGEA NR. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite în M.O. nr.133 din 20 iunie 1991.

TEMAVII Infracţiuni care aduc atingere unor relaţii privind convieţuirea socială.

l.Infracţiuni contra familiei-abandonul de familie, relele, traficul de

stupefiante.

2.1nfracţiuni contra sănătăţii publice-contaminarea venerică, traficul de

stupefiante.

3. PROCEDURĂ PENALĂ

-Codul penal şi codul de procedură penală

BIBLIOGRAFIE:

PARTEA GENERALĂ

l.CONSTANTIN BULAI-Drept penal român (partea generală),vol I,II,Ed.Şansa,1992

2.CONSTANTIN MITRACHE-Drept penal român (partea generală), Ed.Sansa, 1994

3.CONSTANTIN BULAI -Drept penal (partea generală). Culegere de CONSTANTIN MITRACHE probleme din practica judiciară pentru

uzul studentilor, Editia a-II-a revizuită,

Ed.Sanşa, 1994.

4.MATEI BASARAB -Drept penal (parte generală), Ed.Didactică şi

pedagogică, Bucureşti, 1993

Facultativă:

l.Explicaţii teoretice ale Codului penal,vol I-II

2.Codul penal,comentat şi adnotat, partea generală

3.Practicajuridicăpenală,vol.I-II, Editura Academiei 1988 si 1990

4.Ştefan Danes,Vasile Papandopol, Individualizarea juridică a pedepselor,

Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985

5.Vasile Dobrinoiu, Gheorghe Nistoreanu, Drept penal (partea generală),

Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1992

6.Vasile Papandopol, Doru Pavel, Formele unitaţii infracţionale în dreptul

penal român, Editura Şansa , 1992

PARTEA SPECIALĂ

l.VASILE DOBRINOIU -Drept penal (partea specială), vol.I, Buc, 1994 GHEORGHE NISTOREANU ILIE PASCU IOAN MOLNAR VALERICA LAZĂR ALEXANDRU BOROI

2.0CTAVIAN LOGHIN -Drept penal (partea specială), vol.I, Ed.Sanşa,

Bucureşti, 1994

3.0CTAVIAN LOGHIN -Drept penal român (parte specială), Ed.Sanşa,
AVRAM FILIPAŞ ediţie revizuită, Bucureşti, 1992

4.GHEORGHE DIACONESCU -Infracţiunile în legile speciale şi legi

extrapenale, vol.I, Ed.Sirius, Bucureşti, 1994

5.C.BULAI -Curs de drept penal (partea specială), Bucureşti, 1975 si 1976 sivol.II 1978

DREPT CIVIL ANULI

Tematica:

1. Teoria actului juridic civil - clasificări
Noţiunea actului juridic civil - clasificări

- Condiţiile actului juridic civil Efectele actului juridic civil

- Nulitatea actului juridic civil

2. Prescripţia extinctivă în dreptul civil

- Noţiune, efect, domeniu, termene
Cursul prescripţiei etinctive

Bibliografie minimă:

♦ Gheorghe Beleiu - Dreptul civil roman. Introducere în dreptul civil - Casa de editură şi presă “Şansa” srl, Bucureşti 1993

AnulII

Tematica:

Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale

1. Modalităţi juridice ale dreptului de proprietate

2. Apărarea dreptului de proprietate prin acţiunea în revendicare

3. Posesia şi efectele sale

4. Dezmembramintele dreptului de proprietate

5. Modurile de dobândire a drepturilor reale, accesiunea şi uzucapiunea

Teoria generală a obligaţiilor

1. Contractul ca izvor de obligaţii - clasificare, închiriere, efecte (puterea obligatorie a contractului)

2. Faptul juridic licit ca izvor de obligaţii - gestiunea de afaceri - plata lucrului nedatorat, îmbogăţire fără justă cauză.

3. Fapta licită cauzatoare de prejudicii ca izvor de obligaţii (Răspunderea civilă delictuală) - comparaţie cu alte feluri de răspunderee, răspunderea pentru fapta proprie, răspundrerea pentru fapta altei persoane, răspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale, de edificii şi de lucruir în general.

Bibliografîe: