Biblioteca FFDC

Cursul Drept comercial roman anul 1

Descarca document PDF

Dreptul comercial este, alâturi de dreplul civil, o ramură a dreptului privat.
Prin noţiunea de  drept comercial, se subînţelege un ansamblu de norme juridice aplicabile comerţului. Noţiunea de comerţ poale fi explicată atît din punct de vedere economic cît şi juridic. Elimologic vorbind termenul de comerţ dcrivă din latinescul commercivm, care la rîndul lui este format prin compunerea cuvintclor cum şi mcrx, însemnînd cv, respectiv mcxrfă.
Noţiunea de comerţ, din punct de vedere etimologic înseamnă aclivităţile cu mărfuri.
Din puncl de vedcre cconomic prin comerţ se înţe
activitatea care are ca fmalitate’schimbul de mârfuri. Activitatca dc comcrţ include operaliunile cfcctuate din momentul produccrii mărfurilor, circulaţia lor înlrc producător şi diverşi consumatori.
Operaţiunile de comerţ sînt realizate de agcnţi cconomici numiţi comercianţi (negustori). Prin urmare drcptul comcrcial reglemenlează circulaţia mărfurilor. din momentul produccrii lor, între producălor şi diferiţi comcrcianli, pînă la consumalorul ilnal.
Din punct de vedcre juridic prin comerţ se înţeleg, pe lîngă operaţiunile cu mărfuri dcsfaşurate ce inte’rvin întrc producălor şi consumator: operaţiunile de producere a mărfurilor, pornind de la prelucrarea materiilor prime, oblinerea materialelor şi în final realizarea unor produsc cu valoare de întrebuinţarc mai marc destinate circulaţiei şi rcpartiţiei şi în final afectate consumatorului. De aceea noţiunea de drcpt comercial reglementează atîl producţia cît şi circulaţia mărfurilor între producător şi consumator. Codul comercial atribuind calitatea de comerciant atît intcrmediarilor cîl şiproducătorilordemărfuri.

Cursul Istoria statului si dreptului romanesc  anul 1

Descarca document PDF

Istoria Dreptului românesc este o parte din trecutul poporului român şi anume privitoare la evoluţia structurilor juridice pe teritoriul ţării noastre. Această disciplină este destinată nu numai a întregi cunoştinţele într-un domeniu de specialitate, ci şi de a contribui la înţelegerea sensului dezvoltării societăţii pe un făgaş trasat de legile subiective create de om, alături de cele obiective carc sunt opera naturii şi de care trebuie să se ţină seama deoarece, aşa cum afirma Fr.Bacon, natiira nu poate fi supusă decât supunându-te legilor ei.
Ca atare, prezentul demers ştiinţific urmăreşte să prezinte, în linii mari, pe lângă succesiunea sistemelor de Drept de-a lungul epocilor istorice condiţiile vieţii sociale ca izvoare maleriale, precum şi cliferitele concepţii juridice ca izvor spiritual, în încercarea de a surprinde ceea ce se poate numi “fenomenul juridic”. în acest sens, se vor analiza şi implicaţiile structurilor politice şi juridice, întregind în anumite cazuri datele concrete prin analogii şi chiar prin operaţii de “arheologie juridică”, prin reconstituiri de situaţii impuse de legitatea procesului evolutiv; pentru o mai sugestivă ilustrare, analiza calitativă a fost întregită cu cea canlitativă prin metoda modelării.
Obiectul studiului este vechiul Drept românesc, renunţând la formularea “Isloria Statului şi Dreptului românesc”, legată de o anumită concepţie desuetă ce nu Jine seama de faptul ca problemele juridice legate de Stat sunt cuprinse în Dreplul public. Din aceleaşi motive s-a considerai necesar s8 se inceapa cu o parle introductivă care să familiarizeze pe cititor cu caractcrul ştiinţific al Istoriei Dreptului românesc, insistând asupra unei abordări sistemice a diferitelor aspecte şi continuând apoi cti începuturile structurilor juridice pe teritoriul ţării noastre ( “nomogeneză”), cu elementele de continuitate şi discontinuitate ale tipurilor istorice de Drept şi acele constante juridice proprii unei fiinţe cu caracteristici de zoon nofnikân. în partea finală, este prezentat Dreptul socialist, care, după 1989, a căpătat un caracter istoric în raport cu profundele transformări

Cursul Drept roman anul 1

Descarca document PDF

Dreptul privat roman este disciplina ce se ocupă cu evoluţia sistemicâ, sincronică şi diacronică a normelor. instituţiilor şi conceptelor juridice privitoare la îndriturile vechilor romani, de la fundarea Romei (753 î. Chr.) pânâ la moartea lui Justinian (565 d. Chr) abordarea nu numai sincronică, adică în cadrul unui anumit sistem de drept aplicat la un moment dat în vechea Româ, ci şi diacronicâ, face ca această disciplină să aibă tangenţe multiple nu numai cu ştiinja Dreptului, dar şi cu Istoria, prin excelenţă urmărind succesiunea în timp a faptelor. ceea ce conferă şi Dreptului privat roman un caracter interdisciplinar. iar cunoştinţele de limbâ latinâ, epigrafie, papirologie, etc, marchează şi caracterul sâu multidisciplinar De aici şi necesitatea unei metodologii complexe, care să alâture la cea comparativ-istoricâ şi procedee logice de analiză şi sinteză şi modelare
Importanţa studiului Dreptului roman a fost îndeobşte recunoscută, de la dascălii diferitelor şcoli ale Romei antice, la glosatorii şi postglosatorii evului mediu şi la fâuritorii dreptului modern în primul rând o importanţă teoretică. deoarece. aşa cum remarcă G.Bejan în prefaţa la “Observaţiuni asupra maximelor de Drept roman” de G Mârzescu - “nu este sistem mai raţional, mai conform cerinţelor unei minţi neobicinuite cu speculaţiunile abstracte decît Dreptul roman” într-adevăr, maximele şi dictoanele juridice romane au valoarea formulelor din ştiinţele naturii şi prin exactitatea lor sunt şi astâzi folosite ca atare. Importanţa practică pentru jurist constă în aceea că Dreptul privat roman stă la baza dreptului civil actual, aşa cum a fost el preluat şi adaptat în legislaţia napoleoniană Pentru români, are o important.ă naţionalâ, el stând la baza vechilor obiceiuri juridice şi fiind receptat prin monumentele juridice bizantine ce au circulat sau au servit ca model de inspiraţie în Ţările Române.
Sistemul de evaluare a studentilor
Evaluarea studenţilor de la toate formele de învâţământ se face prin examen . Promovarea se face fie prin examen la siârşitul anului pentru întregul curs, fie prin examene parţiale după predarea fiecăreia din cele două părţi ale cursului

Cursul Teoria generala a dreptului  anul 1

Descarca document PDF

Şiiinui reprezinia un sistem unitar si armonios de cunostiinte desprc natura, sociciaie si găndirc, cunosriînţe obţinute prin melodc corcspunzâtoare si exprimaie prin coneepie. nofiuni, catcgorii sî principii. Şiiinţa csic considerata aiat ca o instiiuiic cât si ca o aietoda. Ca iristitutie. sitinta reprezima catcgoria oamenilor carc sc indeletnicesc cu activiiau stiintifîcc. tnsiituţia centrala de organizare si conducere a activiiatii stiintifiee este Academia care are în subordine o serie de insritutii dc cercctare, In functie dc diteritele ramuri alc aciivjtapi şEitnţifîcc. Ca metoda. stiinţa constituie un ansambtu de procedee, forme, mijloacc tehnice etc.. prin care se dey.vaiuie noile tegiiaii ale lumii înconjuratoaic.
Ştiinţa rcprczinta un factor imponanl pentru dczvoltarea produciici materialc si un permanent izvor de idei gencrale si principii dc ordin filozofic asupra naturii, socictatii si găndini. Sprc deoscbire de cunoaţterea comuna. obiţnuita, stiinta stabilesie, prin mctoda generalizarii şi abstractizarit, legile proprii fcnomenclor şi proceseloi sociale. legî a camr descifrare permitc fundamentarea şi realizarca aciiunilor practicc. Cunoaţterea stiinţifica se stntctureu/a şi se concrerizeaza tn ceea cc numim sisiemul general al şrimtelor. Acesta cuprindc :1. grupul stiintelor naturit ( ftzica, chimia. biologiu elc. ) ; 2, gruptil stiinţelor socialc ( sociologia, politica, rtreplul etc. } ; 3. grttpul ţtiinlelor gândirii ( logica, lingvisrica etc. ). De nsemenca, diviziunca ţriintelor despre nalurit st soiieiate, m;ii cuprinde grupul ţtiinţelor acjiunii, de exemplu ; grupul sliintelor tehnice. graptil ţiiiuiclor de sînteza, de cxemplu matemalica etc, precum si stiintele de granita, cu caracier interdisciplinar ţi multidisplicinar, de cxemplu biochimia. bioftzica. anlropologia. etc.
Locul si rolul siiimclor şociale îl conslituie stutliereii şi implicit cunoaşterea legilor generale ale existentci si dezvoltârii socieifttii. formelc istorice dc organtzare ŞOCialâ, modaliisţile spccifice de manifestare a diversclor cumponcnte ale realitatii social-umnnc, politice, clice. jundicc etc. Legile generale ale societatii au anumitc trasaturi carc, fircsc , se deoscbesc dc legile naturii. in primul rand, prin faptul ua tegile dezvoltarii sociale se manifesta in insasi activîtatea oameniior, dotaţi cu constiintâ si rariune. Prin cominutul obtectului sau de sfudiu sî cercetarc, prîn metodete folosite si prin tînaJitatea intrcgii sale activitâtii. şlnnta drcptutui se integrcaza in catcgoria stiintclor soctale, Ca atare. Teoria generala a drcpiului estc o stiinţa sociala. Indifercnt de companimcntul vicţii sociale studiai dc elc, stiintele sociale au ca obicci descoperirea si cercetarea legaturdor cauzale rtecesare înrrc fcnomcncle socialc. a legilor gencrale alc existeniei si dezvoliarii soctetatii. legi care determm.î desfaşurarea diverselor componenie alc rcalitaiii socio-umane. Aeeasta rucnire a stiintelor sociale poate fi lndcplinita prin studiul concrei al fenomenelor îi proceselor socialc, prin generalizarca lor teorctică, cu ajuioml gândtrii abstntctc si, ln fmai, prin verificarea, fn practică, a rczullatetor concluziilor teorciice.
Teoria generala a dreptului. ca ţtiinta sociala. studiaza un fenomen cmtnamcrtte social : drcptul {& pc un plan mai cuprinzator. fcnomcnu] juridic in tnSunbTu] lui, incluzând. pe lănga normclc de drcpt, consltinta juridicâ, tnslitutiik juridtce. rapnmirile juridice, ordinea de drepi, statul de drept cic, în raport cu cc.lelnlte ştiinic dcsprc sociciaie, stiiiila drcptului alwrdeaza raciorii ohîectivi si Mibicftivj care au determinai aparitia ţi practicarea drcptulni ca fenomen social, precum şi crearea si rcalUurea ;tnsamhlului tlc aclc normativc care rcgtementeaza cottduita um;inîi si relatiilc sociale de-a lungul evoluţiei isioiice a orânduirilor sociale. Şiiinta drcptului sludiaza natura juridicului, elcmentelc salc struciurale. legâturile inteme ale sistcmutui dreptului. raporiurilc salc cu alie ţiiintc sociale, Ştunta drcptului repre.zintfl o gcneralizarc a experientei socio-umanc

Cursul Psihologie generala anul 1

Descarca document PDF

APARITIA Sl DEZVOLTAREA PSIHICULUI UMAN
A) Notiuni generale despre psihicul uman
B) Metodele psihologiei
C) Ramurile psihologiei
D) Sistemul nervos central. Blocurile functionale fundamentale ale
creierului
E) Sistemul psihic uman (SPU) si problema constiintei
A) Notiuni generale despre psihicul uman
Cuvantul “psihologie” inseamna stiinta despre psihic sau despre suflet. Aceasta denumire provine din limba greaca (psychos=suflet si logos=cuvant, invatatura).
Preocuparea omului pentru propria lui viata sufleteasca este foarte veche. Totusi constituirea psihologiei ca stiinta autonoma s-a realizat abia cu un secol in urma ca apoi la inceputul secolului XX si apoi in decursul lui sa se constituie marile constructii teoretice si metodologice. Existenta a numeroase orientari, teorii, conceptii psihologice, asociationism, behaviorism, gestaltism, psihanaliza, psihologie umanista face dificila delimitarea riguroasa a obiectului psihologiei.
Fiecare din marile curente si orientari propune diverse modele explicative asupra vietii psihice. Astfel behavioristii considera ca obiect al psihologiet comportamentul, iar pentru Wundt obiectul psihologiei este viata psihica interna, starile mintale subiective.
G.H.Mead indica drept obiect at psihologiei constiinta, iar pentru psihanaliza acest obiect reprezinta inconstientul.
Dificultatea delimitarii obiectului psthologiei este accentuata si de faptul (pe langa existenta a numeroase orientari si curente) ca fiecare din orientari desi limitata si partiala se considera generala, totalttara.
In aceste conditii desprinderea elementelor comune dobandeste o mare actualitate si stringenta. Un pas insemnat in ciasificarea orientarilor psihologice care au contribuit la delimitarea obiectului psihologiei putem realiza utilizand un triplu criteriu:
- elementele de continut;
- metodologiile si metodele folosite;
- finalitatea avuta in vedere.
Pe baza acestor criterit se pot delimita (dupa M.ZIate) patru orientari cu privire la obiectul psihoiogiei.
Ele se pot clasifica astfel:
- Autori care considera viata psihica interio^ra a individului ca obiect al psihologiei, indiferent de natura, forma sau calitatea et
- Altii tdentiftca acest obiect cu studiul comportamentului, observarea si masurarea acesteia cu mijloace obiective.
- Altii apreciaza drept esential pentru psihologie studiul aclivitatii si conduita individului
- Personalitatea, omul concret interpretat ca intreg, ca unitate este dupa parerea unor specialisti ceea ce trebuie sa preocupe in cel mai inalt grad psihologia
Luate separat ftecare orientare este exclusivista si reductionista. Analizate concomîtent in lumina criteriilor enuntate. aceste orientari se remarca pnn contnbutia adusa la largirea problematicit psihologiei, ele facilitand in multe cazurt adancirea imerpretanlor si transferul lor in zone ce trec gramtele psihologiei

Cursul Drept constitutional anul 1

Descarca document PDF

Predarea acestei discipline se adresează studenţilor anului I, cu scopul de a asig^ramsuşirea de către aceştia a cunoştinţelor fUadamentale referitoare la instituţiile
juridice şi politice ale Statului.
Insemnătatea deosebită a relaţiilor sociale privind organizarea socială şi de stat, structura şi funcţionarea autorităţilor publice ale Statului, drepturile şi libertâp’Je fiindamentale ale omului şi cetăţeanului impun înţelegerea şi cunoaşterea reglementărilor de drept constituţional care le consacră.
Conţinutul programei este astfel structurat încât să înglobeze atât reglementările cuprinse în Constituţie cât şi în alte acte normative de drept constituţional referitoare la temele ce fac obiectul cursului, astfel încât viitorul jurist să aibă o viziune globală asupra organizaţiei numită stat, a elementelor sale componente, a principiilor sale de organizare şi funcţionare.
Sistemul de evaluare a studenţilor:
Evaluarea studenţilor de la toate formele de învăţământ se face prin examen . Promovarea se face prin examen la sfarşitul anului pentru întregul curs.

Cursul Notiuni de filozofie juridica anul 1

Descarca document PDF

Orice colectivitate preaupune minime regleaentări sau norme care determină o relativă uniformizare, sincronizare şi echilibrara în raporturile dintre indivizi şi stabilesc poziţia grupurilor so— ciale în acţiune, înlăturându-se astfel, în masura posibilităţilor, ciocnirile de interese, conflictele sociale. Din aceste rânduieli (sau reglementări) cu putere obligatorie este alcătuită “ordinea de drept” a fiecărei colectivităţi.
Ordinea de drept este universală şi există din cele mai vech: timpuri. Aceasta nu înseamnă că putem găsi oriunde şi în orice peri-oadă istorică teorii generale despre esenţa dreptului, despre funcţ; originea şi principiile sale fundamentale.
Nu există filosofie juridică decât la popoarele care posedă lâmurit conştiinţa despre o ordine juridică distinct conturată. Idec de drept şi de justiţie apare însă peste tot înecată în comandamenti eterogene, în primul rând de ordin religios şi moral.
Unele preocupări şi gânduri despre drept şi oustiţie se întâ3 nesc în cele mai vechi texte ce s-au păstrat, întrucât pe om 1-a ln-teresat, în primul rând, omul şi, mai apoi, materia.
Codul lui Hammurabi (sec. XVII î.H.) reprezintă una din cele aai vechi culegeri de legi din lume, în fapt o lungă inscripţie cu-neiformă, cuprinzând 282 articole, descoperită La Susa în anul 19ol. :.’.otivaţia din fruntea codului sublinlază că legea e destinată să a-ducă binele poporului, să înlâture putinţa celui tare de a vătăma p€ cel slab. Dreptul are rolul de a înlocui “doania pumnului”. Fără drept în orice societate domneşte în mod sigur forţa brutâ.
lee-ile lui l’anu (sec. III Î.K.) constituie cel mai caracteris tic document al legislaţiei Indiei antice; au fost alcâtuite de pre-oţii brahaani sub forma a 537o de versuri. Aceste reglementări juri-dice precizează că aisiunea regelui este “dreptatea”, în aplicarea căreia suveranul utilizează instrumentul numit “pedeapsă”, întrucât “pedeapsa cârmuieşte omenirea şi o protejează”.
Morala cuprinst în aceste legi recomandă blândeţea, respectul şi dragostea faţă de toate vieţuitoarele, iar , în raport cu semenil săi, oaului i se pren^ie atâta delicateţă, încât “omul,

Cursul Economie politica anul 1

Descarca document PDF

“Economie politică ”
Prof. Univ. Dr. Hutira Erwin
Obiectivul cursuiui:
Cursul de “Economie politică” pentru studenţii anului I de la toate facultăţile din cadrul Universităţii noastre urmareşte însuşirea de către studenţi a conceptelor de bază ale economiei politice, precum şi înţelegerea proceselor fundamentale ale economiei contemporane. în acest scop, prezentarea bazelor generale ale activităţii economice este dublată de analiza şi explicarea mecanismelor contemporane ale economiei de piaţă şi ale relaţiilor economiei interaaţionale.
Sistemul de evaiuarc a studentilor:
Evaluarea studenţilor de la toate formele de învăţământ se face prin examen.
Promovarea se face fie prin examen la sfarşitul anului pentru întregul curs, fie prin examene parţiale după predarea fiecăreia din cele două părţi ale cursului - pentru studenţii de la zi şi ff şi prin examen fînal pentru cei de la FFDC.

Descarca cursul Dreptul transporturilor anul 3

Descarca document PDF

Cu privire la ţara noastră, în procesul de refacere economică şi de aşezare a economiei de piaţă, transportul contribuie la apropierea zonelor economice între ele, la repartizarea judicioasâ a producţiei şi a desfacerii şi la dezvoltarea legăturilor dintre ramurile industriei şi agriculturii, dintre oraşe şi sate.
Prin activitatea de transport nu se crează bunuri materiale ci aceleaşi mărfuri sînt depiasate în alt loc, dar cu o valoare superioară.
Vom observa că întreaga activitate de transport se caracterizează pe planui structurii suprajuridice prin normele care reglementeza instrumentul juridic, pe baza căruia se reaiizează transportul. contractul de transport încheiat între unităţile de transport (feroviare, aeriene, auto şi navale) şi după caz expeditorii mărfurilor sau călătorii.
Preocuparea autoralui constă în elaborarea unei lucrâri utile atît unităţiior de transport, expeditorilor de mârfuri sau călători.
Lucrarea cuprinde instituţiiîe feroviare, aeriene, auto şi navale precum şi expeditorii mărfurilor sau călători.
Mai arătăm că lucrarea este concepută pentru a fi uşor înţeleasă de studenţii Facultăţii de Drept şi se adresează în egală măsură studenţilor de la cursurile de zi, fără frecvenţă şi în special a ceior de la învăţămîntul la distanţă (F.F.D.C.) formă ce a revoluţionat pur şi simplu învăţămîntul din România, a oferit posibilitalea populaţiei de la sate şi a celor de la oraşe, care nu dispun de timpul necesar participării !a cursurile de zi, să urmeze o facuitate acumuiînd astfel noi cunoştinţe fâră aşi întrerupe activităţile curente.
Sperăm că iucrarea va fi prin întregul său conţinut, un instrament de lucra util pentru toţi cei interesaţi a pătrunde în ramura activităţii de transport.

Descarca cursul Dreptul proprietatii intelectuale anul 3

Descarca document PDF

INTRODUCERE
în sistemul nostru Iegislativ, oricărei instituţii juridice este recomandat să i se cunoască locui şi rolul în sistemul nostru de drept, raporturile pe care le are cu instituţiile juridice, esenţa, importanţa şi dezvoltarea acesteia în viitor.
Orice normă de drept, este destinată asigurării dezvoltării societăţii.
Izvorul din care se inspiră norma de drept, este cunoscut, în dreptul roman sub denumirea: “ius aseqnum et bonum” - exprimat prin cuvinteie actuale ca: “echitate şi umanism”.
ISTORIC
Dreptul de autor, nu a fost cunoscut, nici la greci şi nici ia romani.
Dealtfei, inexistenţa acestei instituţii la grcci şi romani, este iipsa tiparului, care să fi multiplicat operele acestor popoare.
în anul 1450, Guttenberg descoperea tiparul, cu toate consecinţeie tehnice ale acestuia şi apare nevoia apărării intereselor justificate aîe autoriior.
La data de 10 iulie 1793, Parlamentul francez, pentru prima dată recunoaşte ca instituţie juridică, dreptul de proprietate al autorului asupra operei sale, şi se recunoaşte moştenitorilor săi, dreptui de uzufruct cu durata de 10 ani asupra creaţiei defunctului.
în România, Legea presei din 13 aprilie 1862, recunoaşte prima dată drepturile autorului asupra operei literare şi artistice.
A urmat acesteia “Legea proprietăţii literare şi artistice” din 28 iunie 1923, iar aceasta a fost completată la data de 24 iuiie 1946.
La data de 16 februarie 1951, intra în vigoare Decretui nr. 19, care a fost modificat prin Decretul nr. 428 din 13 noiembrie 1952.
A urmat apoi Decretul nr. 321 din 27 iunie 1956, şi în finai, Legea nr. 8 din 26 martie 1996. privind dreptul de autor si drepturiie conexe. ce formeazâ actualui sistem de drept. în materie.